ABC –UL ANXIETATII PSIHOEDUCATIE DESPRE ANXIETATE

Autor: Iulian Craciun

Anxietatea este teama fara obiect, manifestata prin neliniste psihomotorie, modificari vegetative si disfunctii comportamentale. Anxietatea deformeaza trairea prezenta in raport cu viitorul. Ea este atat de intalnita de-a lungul vietii, antreneaza, contribuie la activarea mecanismelor de alerta ale organismului si la pregatirea pentru actiune. Tot ea in mod normal il ajuta pe om sa se adapteze mai bine la sarciniile vietii. Anxietatea , teama si instinctual de a fugi sunt mecanisme de aparare impotriva unor posibile pericole. Exista doua feluri de anxietate; cea nonclinical in care persona poate sa fie in stare sa se apere si cea clinica in care persona este condusa de simptomatologia sa.

Ea prezinta caracteristici de baza:

• Este nemotivata
• Se refera la un pericol iminent si nedeterminat
• Este insotita de o convingere a neputintei si dezorganizarii in fata pericolului
• Un disconfort somatic, care declanseaza un cerc vicios prin care anxietatea se autointretine, ea se poate intalni in marea majoritate a patologiilor. 1.

Un mit important din gandirea colectiva este cea prin care, tulburarile mentale nu sunt boli care ii pandesc din umbra, doar pe unele persoane, ci doar pe cei mai slabi si mai fragile. In ce priveste psihoeducatia populatiei, anxietatea poate fi un bun exemplu si o premisa prin care se poate salva vietii.Dupa cum sanatatea fizica intr-un mediu de viata este expusa unor riscuri, exact la fel si sanatatea mental are tolerantele si pragurile ei care prezinta riscuri reale. Printre tulburarile de anxietate definite de DSM- 5 exista o anume prevalent pe care o putem intalni pe parcursul vietii la om.

• Fobia specifica( este teama persistent si disproportionate fata de obiecte, situatii specific si locuri anume) pistele de dezvoltare a unei asemenea tulburari pe parcursul vietii sunt de 10-12%.
• Tulburarea anxioasa sociala ( este teama fata de situatiile sociale in care o persona asista la; un pericol, umilire, respingere sau evaluare negative de catre ceilalti).
• Tulburarea anxioasa generalizata( aceasta prezinta un tablou clinicde griji, ruminatii cu privire la multiple domenii, care sunt insotite de o tensiune muscular si un nivel ridicat de activitate fiziologica).
• Tulburarea de panica (este situatia prin care persona se confrunta cu atacuri de panica repetate, care pe anumite interpretari catastrofale ale senzatiilor psihofiziologice si anumite tipuri de comportamente de evitare asociate se pot intalni pe tot parcursul vietii).
• Agrofobia (este teama de spatii deschise sau publicecu care persoanase confrunta) sansele de dezvoltare a unei asemenea tulburari sunt destul de reduse. 2.

In general vorbind, tulburariel de anxietate debuteaza in adolescent sau pornesc printr-un istoric din copilarie, cu mentiunea ca anumite fobii in medie, apar la diferite varste.

Conform studiilor de Specialitate si celor mai recente Cercetarii in ce priveste gradul ridicat de prevalent, respectiv absenta tratamentului conduc ca tulburarile de anxietate sa urmeze un curs cronic cu remisiuni rare. Tulburarile de anxietate sub diferite forme si care sunt netratate la timp condus persona la alte tulburari mentale. Exista o stransa legatura intre anxietatea, ea aparand prima iar apoi tulburarile depresive care apar ulterior, complicand semnificativ istoricul de viata.

Aceste argumente cat si altele in materie de cercetare de sanatate mental dovedesc inca o data in plus ca psihoeducatia anxietatii in randul populatiei este necesara si ea trebuie sa devina o prioritate.

• Distorsiunile cognitive, conform cu tiparul de gandire, prefer lucruri neplacute.
• Cum ma privesc ceilalti, cum ma comport eu cu oamenii din jur.
• Amintiriile frumoase din copilarie, foarte importante pentru sanatate, sunt elementare pe tot parcursul vietii.

Anxietatea este simtita intr-o forma mai usoara sau mai scazuta de-a lungul vietii. Ea poate aparea in fata unui examen, in timpul unui spectacol public sau in sala de asteptare inainte de o procedura medicala. Aceasta o putem denumi reactive naturala la situatii stresante, un mecanism de supravietuire.

Anxietatea ne ajuta sa ramanem in alerta, astfel incat sa putem lucre la nivelul nostrum maxim. Frica poate conduce persona spre anxietate, ii poate face corpul hipervigilent la schimbari fizice. Odata ce persona isi da seama ca senzatiile experimentale in timpul anxietatii sunt inofensive, poate sa preia controlul asupra ei. 

Este important de realizat ca exista anumite comportamente si modele de gandire, care vor perturba anxietate. Monologul anxios, evitarea situatiilor fobice sale ale celor care induc anxietatea, convingerile gresite, lipsa de asertivitate, tensiune musculara, lipsa de auto-motivare si un stil de viata plin de stres, toate contribuie la mentinerea tulburarilor de anxietate. 3.

Rolul Terapeutului in terapia cognitiv-comportamentala este indeplinirea a mai multor sarcini deodata; conceptualizarea cazului, construiesc realatia terapeutica, educa si implica pacientul intr-un proces complex de psihoeducatie, identifica problemele, aduna date si testeaza ipoteze in scop psihoeducativ si de interventie terapeutica.