Dragostea

Autor: Viktorija Bozana

Plato (427-347), probabil cel mai cunoscut filozof, despre dragoste a zis "Cine este atins de dragoste, nu merge prin întuneric". Cu siguranță dragostea este cel mai resimțit sentiment al omeniri. Subiectul "dragostea/iubirea" a fost cercertat de diferite ramuri ale știnței. Plato, este cel mai celebru filozof antic, care a studiat dragostea. În mare parte aceasta se datorează faptului că a lăsat documente scrise. Plato consideră că cuplurile nu trebuie să se iubească așa cum sunt la începutul relației, cuplurile trebuie să se încurajeze reciproc, pentru a deveni persoane mai bune și pentru a evita durerea și anxietatea. (Bartaby 2020).

În Psihologie Mayor (1988), susține că nu există o definiție clară a emoțiilor și că istoria emoțiilor trebuie studiată, de Psihologie ca și disciplină. Ceea ce a influențat cel mai mult studiul emoțiilor, au fost schimbările constante a părerilor în Psihologie. Schimbările din Psihologie au influențat indirect și schimbări în alte ștințe precum Sociologie și Filozofie, care studiază același subiect (Mayor 1988). Este important să înțelegem că Psihologia și Filozofia, mai ales când studiază emoțiile oamenilor, sunt de aceași părere.

Pornind de la dragoste ca și emoție, trebuie să înțelegem că scopul emoției, nu a fost descoperit nici de oameni de ștință și nici de psihologi. De-a lungul istoriei unele din cele mai influențatoare și respectate personaje, au abordat subiectul și au creat câteva teorii. Pornind de la Plato, care a susținut că: "Dragostea ne face întregi, din nou!", a considerat că iubim pentru a ne completa, îndeplini. În lucrarea sa "Symposium"(360 î.e.n..), Aristophanes, unul dintre personaje, spune următoarea poveste oaspeților lui: "Oameni, cândva aveau patru mâini, patru picioare și două fețe. Într-o zi au supărat zeii, iar Zeus ia separat pe toți în două și de atunci, tuturor lipsește o jumătate, pe care trebuie să o căutăm" (https://classics.mit.edu/Plato/symposium.html). Prin această poveste, Plato a dorit să spună că iubim pentru a ne căuta jumătatea și pentru a ne simți îndepliniți.

Arthur Schopenhauer (1788-1860), filozof german, mult mai târziu ca Plato, a susținut că: "...dragostea este un truc al naturii, pentru a ne procrea."(Robison, 2012). Schopenhauer, consideră că dragostea este un mod de a ne camufla dorințele sexuale, iar aceasta va avea mereu ca rezultat copii, cu alte cuvinte iubim pentru a ne înmulți. Dragostea nu este privită ca și o emoție de Schopenhauer, mai mult ca o dorință, instinct, iar rezultatul este anxietatea si durerea. Aparent, filozoful Schopenhauer a acceptat, această realitate sumbră, despre dragoste. Terapia prin acceptare nu înseamnă tolerață sau resemnare, înseamnă să accepți lucrurile așa cum sunt, să nu lupți pentru a nu-ți provoca anxietate și durere mai mare, dacă ști că vei pierde.

Bertrand Russell (1872-1970), filozof Britanic și premiat Nobel, are o cu totul altă viziune despre dragoste. Dragostea pentru Russell este o cale de evadare a sentimentului de singurătate. Nu neagă teoria lui Schopenhauer, copii sunt rezultatul dragostei, doar că fără pasiunea dragostei, sexul nu este plăcut. Russell încearcă să explice că iubim pentru a ne diminua din singurătate. Frica de o lume rece, întunecată, riscuri și alte neplăceri tind să ne izoleze, să ne facă asociali. Dragostea, prin căldura, intimitatea și senzația de binestare, ne ajută să depășim neplăcerile lumii, cu alte cuvinte, e mai ușor în doi. Prin urmare, dragostea este cel mai pozitiv factor al vieții (Russell, 1985).

Pe lângă ștință, dragostea a fost studiată și de religie. După Siddhartha Gautama, mai cunoscut ca Buddha sau "Cel Iluminat", definiția dragostea este "... afecțiune care ne depărtează de calea cea bună". Mai precis, Buddha consideră că iubim pentru a ne satisvace nevoile de bază, iar lăcomia este defectul. Afecțiunile sunt în mare parte generatoare de suferință, însă dacă parcurgem cei opt pași (un fel de terapie mindfulness, prin meditație) și ne eliberăm de dorințe, putem iubii cu adevărat și putem atinge Nirvana, starea de pace și înțelepciune (https://www.thebuddhistsociety.org/page/fundamental-teachings). Timp de mii de ani budiștii încearcă să elibereze umanitatea de suferință prin meditație. Popularitatea meditației, din prezent și răspândirea pe întregul glob, se datorează programelor psihoterapeutice de mindfulness. Prin colaborarea Psihologiei ca ștință și Budismului ca religie, terapia mindfulness, prin anii '80 a devenit o modalitate eficientă de reducere a anxietății și durerii.

Definițiile cele mai convigătoare a dragostei, în creștinism, provin din învățăturile lui Isus Hristos. Fiul lui Dumnezeu, printre altele, cere de la credincioși să-și iubească părinții, partenerul, copii, pe Dumnezeu, dar și pe inamic. În creștinism dragostea, presupune și iertare, nu poți iubi și înțelege adevăratul cuvânt a lui Dumnezeu dacă nu ai iertat pe toți. Din păcate, istoria ne-a arătat că ori de câte ori se discută despre dragoste, religia poate fi folosită și pentru a răspândi ură, față de alte credințe.

Foarte multe piese de teatru, filme, piese muzicale, poezi etc. discută despre subiectul "dragoste", dragostea fiind probabil cel mai controversat și discutat subiect al omeniri. Nu o putem defini, dar nici explica foarte ușor. Este ușor și să te îndrăgostești de perfecțiune, oameni din totdeauna au admirat perfecțiunea, însă adevărata iubire constă în a iubi ceva imperfect. Aceasta este lecția practici Kintsukuroi - ce presupune repararea obiectelor sparte cu aur, argint sau platinum. Trebuie să iubim și ceea ce a suferit, pentru că așa îi redăm valoarea (https://ore.exeter.ac.uk/repository/bitstream/handle/10871/40428/Geographies%20of%20Making_final_Everyday.pdf?sequence=2).

Mayor avea dreptate, nu există o definiție clară a dragostei. Ce-a mai acceptată definiție a dragostei (în limba română) este cea din Dicționarul Explicativ al limbii Române: "DRÁGOSTE, dragoste, s. f. I. Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva". În concluzie putem spune cu singuranță că dragostea este o emoție, un sentiment de iubire, afecțiune pentru cineva sau ceva.

Bibliografie

Bartaby, R. 2020 - "Couple's workbook" Ed. The School of Life, Marea Britanie;

Mayor, L. 1988 - "Psicologia de la emocion. Teoria basica e investigaciones" Ed. Promolibro, Italia;

Robison, D. 2012 - "A Practical Guide to Ethics for Everyday Life: Be a Good Person" Ed. Icon Books Ltd. Marea Britanie;

Russell, B. 1985 - "Marriage and Morals" Ed. Taylor & Francis, Marea Britanie;

https://ore.exeter.ac.uk/repository/bitstream/handle/10871/40428/Geographies%20of%20Making_final_Everyday.pdf?sequence=2;

https://www.thebuddhistsociety.org/page/fundamental-teachings.